Relactația și lactația indusă

  • Restartul/Reînceperea alăptării
  • Alăptarea unui bebeluș surogat sau adoptat

De ce să alăptăm?

Întrebați oricare mamă care alăptează de ce a ales această cale. Vă va spune, cel mai probabil, care sunt beneficiile alăptării pentru ea, pentru bebelușul ei și pentru întreaga familie și, de asemenea, vă va povesti despre bucuria de a satisface nevoia bebelușului ei de mâncare, protecție și apropiere. Mamele care renunță la alăptare după un început dificil ar putea rata această experiență. Și în momentul în care un copil mult așteptat este adoptat sau născut dintr-o mamă surogat, motivele care ar putea-o face pe noua mamă să-și dorească să alăpteze pot fi la fel de puternice și irezistibile.

15095500_1811740369073712_1185644555743034267_n

Alăptarea înseamnă mai mult decât o simplă furnizare a laptelui atât de hrănitor. O mamă adoptivă ar putea alege să-și aline copilul la sân și să privească laptele matern ca pe un beneficiu suplimentar. Și mamele care reușesc relactarea fac asta pentru a restabili relația de alăptare și apropierea de bebeluș.

Voi produce suficient lapte?

Acest lucru va depinde de situația individuală a fiecăreia.

Multe mame constată că pot produce suficient lapte pentru a putea renunța la supliment în totalitate. Deși nu există nicio garanție că veți putea satisface toate nevoile bebelușului dumneavoastră, puteți maximiza cantitatea de lapte pe care copilul o primește. Orice cantitate de lapte matern este benefică. Chiar dacă nu ați reușit să eliminați suplimentul de lapte praf, începând cu vârsta de șase luni, mâncarea solidă poate înlocui treptat orice supliment de lapte praf.

Poate fi foarte ușor să renunțați la alăptare, chiar dacă totul merge relativ bine. Multe mame nu reușesc să alăpteze din cauza circumstanțelor dificile ca, de exemplu, lipsa unor informații corecte și/sau lipsa sprijinului. Respectivele mame renunță la alăptare, dar își regretă decizia mai târziu.

Povestea lui Vicky

O naștere indusă și separarea imediat după naștere au condus la dificultăți de hrănire, iar Toby a slăbit prea mult. A trebuit să fie tratat pentru icter și a fost internat ceva mai târziu cu o infecție. Vicky a început să-și hrănească bebelușul cu biberonul și formulă de lapte pentru a se asigura că bebelușul va crește în greutate. După toată experiența, se simțea totuși tristă și vinovată, dar și ușurată într-o mică măsură.

Ajunși acasă ne-am obișnuit cu o rutină ce includea biberonul, dar pe zi ce trecea eram tot mai supărată pe decizia pe care o luasem. Bebelușul se rotea înspre mine căutând sânul și nu-mi venea să cred că nu pot să-l alăptez.

După o săptămână în care nu am alăptat deloc, mi-am regretat decizia și am contactat La Leche League unde mi s-a oferit sprijinul și încurajarea de care aveam nevoie. În acel moment habar n-aveam că era posibil să reîncepi alăptarea odată ce ai renunțat. Am început prin a-mi pune bebelușul la sân cât de des posibil, înainte de a-i oferi lapte praf. A durat doar două zile până ce am simțit că îmi vine laptele, iar sânii mei au început să fie plini înainte de mesele bebelușului. A urmat o perioadă în care nu aveam timp de altceva înafară de alăptat. În unele după-amieze petreceam ore întregi doar alăptând, dar nu am lăsat lucrul ăsta să mă îngrijoreze și pur și simplu m-am relaxat alături de o carte bună sau de un film. Am continuat suplimentarea cu lapte formulă notând cantitatea pe care i-o ofeream la fiecare masă și, treptat, am început să o reduc. Mai mult, în timp ce reduceam și ultima parte din supliment, Toby a avut un salt brusc al greutății așa că am realizat că nu ar mai avea nevoie de supliment și că îmi trebuia doar puțină încredere în faptul că aveam suficient lapte pentru a-l hrăni.

Sunt așa de mulțumită că am luat decizia să mai încerc încă o dată. A fost greu, dar nu am privit niciodată alăptarea ca pe o corvoadă. În fiecare zi în care-l hrănesc pe Toby, mă simt uimită de ceea ce am reușit. Are acum 4 luni și este un bebeluș mare și sănătos.

Alăptarea unui copil adoptat

Este posibil să puteți produce lapte matern pentru un bebeluș adoptat, chiar dacă nu ați fost niciodată gravidă ori nu ați născut.

Povestea lui Ginny

Carly a ajuns la noi pe când avea 12 săptămâni. Mama adoptivă de până atunci care o avea pe Carly de când aceasta împlinise două zile se purtase minunat cu ea. Îi dăduse lui Carly lapte praf corespunzător vârstei. Prima dată când am pus-o pe Carly la sân, s-a atașat fericită, deși nu aveam lapte matern și nu îi dădeam nici lapte praf. Wow!

Uitasem cât de puternic suge un bebeluș. Nu m-a rănit și foarte repede m-am obișnuit și chiar mi-a plăcut să mai am un bebeluș pe care să îl îngrijesc. Fratele ei mai mare (fiul meu natural) se înțărcase acum trei ani.

Încercările mele de a monta un sistem de alăptare suplimentară (SNS) au dat greș în prima și a doua zi. Nu e foarte dificil, dar eram anxioasă, așa că s-a ocupat tatăl ei de asta. Carly a trecut cu ușurință de la biberon la sân. Nu a durat mult până am observat urme de lapte matern în scaunul ei (galben, moale plus mirosul dulceag) împreună cu resturile de la laptele praf. De asemenea, am obervat că mi-era sete la orele meselor și țineam un pahar cu apă aproape. Două săptămâni mai târziu am văzut și picăturile de lapte matern. Știam teoria, dar tot mă îndoiam de capacitatea corpului de a instala lactația fără a trece prin naștere.

După aproape trei luni, Carly nu a mai avut nevoie de o cantitate mai mare de lapte praf pentru că sânii mei produceau cantitatea suplimentară de lapte de care avea nevoie. Pielea ei părea să lucească de la laptele matern. Chiar mă simțeam ca și cum aș fi fost mama ei. Alăptarea în tandem, lapte matern plus lapte praf, cu folosirea unui sistem ergonomic în mare parte a zilei și faptul că o țineam aproape noaptea, m-au ajutat să mă conectez cu ea. Cu siguranță nu era la fel de ușor și confortabil ca alăptarea completă, dar merita efortul.

Voi fi întotdeauna recunoscătoare pentru așa un start benefic în relația cu bebelușul nostru adoptat.

Producția de lapte

În timpul sarcinii, hormonii declanșează celulele care au rolul de a produce lapte și contribuie la lărgirea și multiplicarea canalelor mamare. Colostrul (lapte matern cu volum mic, bogat în proteine și anticorpi) este produs în ultimul trimestru de sarcină, cu precădere înainte de naștere. După naștere, laptele este produs și eliberat ca răspuns la cererea bebelușului și ca urmare a hormonilor prolactină și oxitocină.

15027659_1294147760616295_1627275839210896514_n

Pentru o mamă care a mai alăptat în trecut, stimularea sânilor pentru a produce lapte fără a trece prin sarcină și naștere se numește relactare. Dacă nu ați mai avut un bebeluș până în acel moment, procesul este numit lactație indusă.

Producția de lapte matern depinde de un număr de factori, printre care:

  • Vârsta bebelușului și dorința de a alăpta în mod eficient.
  • Frecvența alăptării și/sau mulsul laptelui matern.
  • Dacă ați fost vreodată gravidă și cu cât timp înainte de inițierea alăptării.
  • Tratamentul eficient al oricărei afecțiuni medicale pe care ați putea-o avea, exemplu fiind problemele cu tiroida sau diabetul.
  • Gravitatea oricărei răni a sânului sau a mamelonului cauzată de vreo operație, arsură sau oricare alt tip de rană.
  • Gravitatea oricărei lovituri a glandei pituitare din creierul dumneavoastră (unde hormonii necesari procesului sunt produși).
  • Orice motiv cauzator de infertilitate.
  • Sprijinul practic și emoțional pe care-l aveți disponibil.

Sursa: La Leche League Marea Britanie, Foaia informativa nr. 3104.

Tradus de Carmen Păun